În perioada în care erau permise doar reprezentațiile în aer liber, la Teatrul Național din Timișoara a fost ridicată o scenă profesionistă pentru spectacole, Scena A ut Dor, care a devenit al patrulea spațiu de joc funcțional al teatrului. A fost una dintre măsurile de adaptare la noul context pe care managementul teatrului a luat-o. Pandemia a schimbat regulile după care teatrele există, după care spectacolele se joacă, a descurajat mulți artiști, a pus la încercare conducătorii de instituții. A împins multe limite.
”Managementul este un sistem viu” spune Ada Hasuvater, director al Naționalului timișorean, și poate în ultimii 2 ani acest lucru s-a simțit cel mai tare, pentru că provocările de a face față vremurilor au fost continue.
”Teatrul este, înainte de toate, o formulă de contact între oameni, prin idei și emoții. Asta este ceea ce îl definește. Ultimii doi ani au suprapus termenului „întâlnire” această conotație virtuală. În prezent, această conotație prevalează. Pentru următorii ani, parte din proiectul Teatrului Național o reprezintă integrarea unei serii de proiecte în cadrul unui program dedicat mediului virtual.”























